——————————————————————–

CAPITOLUL V
Măsuri în domeniul politicii fiscale

Art. 32. - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

In ceea ce priveste impozitarea:

1. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“Impozit minim
Art. 18. - (1) Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
(2) Contribuabilii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), la art. 13 lit. c)-e), art. 15 şi 38, în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzute la alin. (3), sunt obligaţi la plata impozitului la nivelul acestei sume.
(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzătoare impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt următoarele:

Venituri totale anuale Impozit minim anual:

(4) Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevăzută la alin. (3), se iau în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad:
a) veniturile din variaţia stocurilor;
b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;
d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementărilor legale;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale;
f) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare;
g) veniturile prevăzute la art. 20 lit. d).”

In ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor:

2. La articolul 21 alineatul (3) (cheltuieli cu deductibilitate limitată), litera n) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.”

3. La articolul 21 alineatul (4) (cheltuieli NEdeductibile), după litera ş) se introduce o nouă literă, litera t), cu următorul cuprins:
“t) în perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.”
——————————————————————–

]]> http://www.lichidarefirma.ro/despre-impozitul-forfetar/feed/ http://www.lichidarefirma.ro/somatia-de-plata-judecata-situatii/ http://www.lichidarefirma.ro/somatia-de-plata-judecata-situatii/#comments Tue, 28 Apr 2009 07:33:09 +0000 sebi http://www.lichidarefirma.ro/?p=126 autor: avocat Stanela Carbunaru
editor: Sebastien Laza

Pe parcursul judecatii pot aparea urmatoarele situatii:

1. creditorul primeste plata datoriei efectuate de bunavoie de catre debitor ori declara ca este multumit cu intelegerea asupra platii stabilita intre creditor si debitor - in acest caz judecatorul inchide dosarul si pronunta o incheiere irevocabila, care constituie titlu executoriu.

2. judecatorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor, ce i-au fost prezentate, constata existenta unei datorii - admite in tot sau in parte cererea creditorului si emite ordonanta care va contine somatia de plata catre creditor, precum si termenul de plata (acesta va fi intre 10 si 30 de zile, daca partile nu se inteleg altfel).

3. judecatorul respinge cererea creditorului, considerand ca nu indeplineste conditiile cerute de aceasta procedura si emite o ordonanta irevocabila. In acest caz, precum si in cazul in care, prin ordonanta, cererea sa a fost admisa in parte, creditorul poate introduce cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun. Ordonanta prin care judecătorul a respins cererea creditorului este irevocabilă. În acest caz, precum şi în cazul în care, prin ordonanţă, cererea sa a fost admisă în parte, creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun.

In cazul cand debitorul este nemultumit de solutia instanei, poate introduce o actiune in anulare a ordonantei, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia. Aceasta se solutioneaza de instanat competenta sa judece fondul pricinii potrivit art. 8 alin 4 si alin 5 din OG 5/2001. In situatia in care actiunea a fost respinsa, hotararea pronuntata devine irevocabila si poate fi investita cu formula executorie, astfel investita ordonanta devine titlu executoriu, care se elibereaza creditorului, totodata se comunica si debitorului. Pentru ca procedura sa fie indeplinita se poate solicita comunicare prin scrisoare recomnadata cu confirmare de primire sau prin afisare la usa instantei.
Exista deci doua modalitati prin care ordonanta initiala sa ramana irevocabila: fie debitorul nu a apelat la actiunea in anulare in termenul legal de 10 zile, fie a actionat in acest sens, dar actiunea i-a fost respinsa.

Cel interesat poate face contestatie la executare, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. Prin contestatia la executare debitorul poate invoca aparari de fond impotriva titlului executoriu, dar numai in cazul in care nu a formulat cerere in anulare impotriva ordonantei de admitere a cererii creditorului.

Alaturi de procedura prevazuta de OG 5/2001 privind procedura somatiei de plata a fost instituita si procedura prev de OUG 119/2007 ca masura de combatere a intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultatae din contracte comerciale.
Aceasta ordonanta de urgenta este derogatorie de la OG 5/2001 si o norma speciala care se aplica doar contractelor comerciale, asa cum sunt denumite in art. 1 din OUG 119/2007 “contractele comerciale reprezinta contractele incheiate intre comercianti ori intre acestia si o autoritate contractanta, avand ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea unor servicii contra unui pret constand intr-o suma de bani” .

Creditorul poate să pretindă daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligaţiilor de către debitor.
Părţile sunt libere să stabilească rata dobânzii pentru întârzierea în plata preţului.
În cazul în care rata dobânzii nu este stabilită prin contract, se va aplica rata dobânzii de referinţă stabilită de Banca Naţională a României.

Când creditorul învederează că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a izbutit să afle domiciliul sau sediul pârâtului, preşedintele instanţei va dispune citarea acestuia prin publicitate. Afişarea, precum şi publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, sau într-un ziar de largă circulaţie se fac cu 5 zile înainte de data fixată pentru judecată.

Criza economica mondiala si-a facut simtita prezenta si in tara noastra.
Firmele mai mici, sau mai mari, au resimtit efectele blocajului economic, care le-a pus in imposibilitatea de a-si plati datoriile la timp.
In aceste conditii, lipsa lichiditatilor si imposibilitatea de a recupera anumite creante au ajuns sa fie unele din principalele cauze de intrare in faliment.
Ce putem face pentru a preveni o parte din aceste situatii neplacute ?

Procedura Somatiei de Plata este reglementata de Ordonanta 5/2001 si reprezinta o procedura judiciara mult simplificata, prin intermediul careia creditorii isi pot recupera “creantele certe, lichide şi exigibile, ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris, ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii”

Pentru a beneficia de aceasta procedura, trebuiesc indeplinite o serie de conditii esentiale:

(1) creanta sa fie certa, lichida si exigibila:

-creanta este certa atunci cand existenta ei este ferma, neechivoca, potrivit art. 379 al. 3 din C. Proc. Civ., “Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul”;

- la alineatul 4 al aceluiasi articol se arata ca: “Creanta este lichida atunci cand are un cuantum foarte bine determinat, cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala”.

- cu privire la conditia ca aceasta creanta sa fie exigibila, aceasta inseamna o creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, daca nu s-a realizat de bunavoie, poate fi ceruta imediat de catre creditor.

(2) creanta sa reprezinte o obligatie de plata a unor sume de bani;

(3) obligatia de plata a unor sume de bani sa rezulte dintr-un inscris, fie el contractul incheiat intre parti, ori vreun statut, regulament sau alt inscris insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege;

(4) inscrisul sa ateste drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii si sa fie insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege;

Suma ce reprezinta obligatia principala a debitorului, precum si dobanzile, majorarile sau penalitatile datorate potrivit legii se actualizeaza in raport cu rata inflatiei, aplicabile la data platii efective.

Avantajele folosirii acestei proceduri de recuperare a creantelor, fata de procedura de recuperare pe dreptul comun sunt urmatoarele:
- taxa de timbru aferenta introducerii unei astfel de cereri este de 39 lei, indiferent de cuantumul creantei;
- creditorul nu mai este obligat sa indeplineasca procedura de conciliere directa prevazuta de art. 720 C. proc. civ., este important ca debitul sa fie ajuns la scadenta;
- judecarea procedurii se face cu urgenta si cu precadere.

Instanta competenta este instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă, anume fie instanta de la domiciliul debitorului, fie instanta de la locul nasterii creantei sau instanta de la domiciliul creditorului.

Cererea se depune in atatea exemplare cati debitori sunt chemati in judecata si un exemplar pentru instanta, avand atasate copii de pe documentele doveditoare. Pentru soluţionarea cererii, judecătorul dispune citarea părţilor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi pentru a stărui în efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea părţilor asupra modalităţilor de plată.